LUPTA ÎMPOTRIVA PIRATERIEI

Casete audio, DVD-uri şi discuri, distruse cu buldozerul

Mai bine de 70 de mii de produse pirat au fost distruse în Bucureşti cu ajutorul buldozerelor. Casetele audio, DVD-urile şi discurile au fost confiscate de autorităţi în decursul anului 2005 de la diferiţi comercianţi, în principal din Capitală.

Acţiunea nu este o premieră. Până în prezent au mai fost patru asemenea operaţiuni şi s-au distrus în total peste 700 de mii de discuri şi DVD-uri care nu respectau legea drepturilor de autor.

Videocasete, DVD-uri, CD-uri cu muzică şi programe pentru calculator, toate au fost distruse de buldozere şi excavatoare. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai ambasadei americane, care spun că fenomenul pirateriei nu poate fi eradicat aşa de uşor, dar că merită încercat.

Eradicarea pirateriei a fost facilitată în acest an şi de schimbări ale legislaţiei. Astfel, pentru producerea sau comercializarea de produse contrafăcute amenzile pot ajunge până la 300 de milioane de lei.

Poliţia şi Oficiul pentru Drepturile de Autor au depistat în ultimii doi ani 14 cazuri importante de piraterie. Este vorba în special de studiouri improvizate în care s-au găsit şi cantităţi de 13 mii de CD-uri piratate.

Piratezi? Asumati riscul!

Un tânăr din Arad a fost condamnat  la 5 ani şi 6 luni de închisoare, cu executare, pentru piraterie.

Kiss Adalbert Daniel (28 de ani) este prima persoană condamnată pentru oferire, distribuire, deţinere în scopul distribuirii de mărfuri pirat, precum şi pentru promovare de mărfuri pirat prin mijloace electronice.

Tânărul este domiciliat în Arad, are studii universitare şi nu are antecedente penale. În 2003 a fost depistat de poliţie, dar a fost scos de sub urmărire penală. Însă în 2006, când a intrat din nou în atenţia organelor de poliţie, oferea spre vânzare CD-uri şi DVD-uri pe site-ul www.kandodvd.tk.

A fost trimis în judecată şi condamnat. În prima fază a urmăririi penale, au fost confiscate de la inculpat în favoarea statului, în scopul distrugerii, harduri de calculator pe care erau înmagazinate (în vederea comercializării) listele albumelor oferite spre achiziţionare publicului.

Instanţa de judecată, în baza Codului civil, l-a obligat pe inculpat şi la plata sumei de 191.745 lei către partea vătămată Microsoft Corporation, la plata sumei de 282.870 lei către partea vătămată Autodesek Incorporated Bucureşti şi 2444,04 lei către partea vătămată Uniunea Producătorilor de Fonograme din România, cu titlul de despăgubiri civile.

Inculpatul a primit o sentinţă de 5 (cinci) ani de închisoare pentru oferire, distribuire şi deţinere în scopul distribuirii de mărfuri pirat săvârşite în scop comercial în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave şi 1 (un) an închisoare pentru promovarea de mărfuri pirat prin mijloace electronice de comunicare, în formă continuată. Hotărârea nu este definitivă, aceasta putând fi atacată prin apel şi recurs.

Cum se strâng dovezile împotriva unui “pirat”

“Metoda de investigare propusă pentru a dovedi săvârşirea unei asemenea infracţiuni presupune conectarea la un hub Direct Connect ce permite accesul oricărui utilizator, folosind un calculator pe care este instalat programul necesar şi care partajează informaţie neprotejată de Legea dreptului de autor şi accesarea listei conţinând fişierele partajate de utilizatorii care au cel mai mare volum de informaţie disponibil, putându-se astfel determina titlurile operelor puse la dispoziţia publicului. Aceste activităţi sunt consemnate într-un proces-verbal, la care se ataşează o planşă fotografică ce conţine capturi de ecran care să ateste titlurile operelor puse la dispoziţia publicului.

Ulterior, se solicită relaţii de la furnizorul de servicii de Internet pentru a stabili identitatea clientului care s-a conectat la data şi ora constatării folosind nick-ul (numele sub care se înregistrează utilizatorul) menţionat în cuprinsul procesului-verbal, precum şi adresa la care îi este furnizat serviciul.

Totodată, în temeiul art. 54 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 161/2003 – Titlul III, poate fi dispusă de către procuror conservarea datelor informatice şi a datelor referitoare la traficul informaţional privind acest utilizator pentru o perioadă de 90 de zile, printr-o ordonanţă motivată transmisă furnizorului de Internet, care are obligaţia de a asigura confidenţialitatea operaţiunilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. 4 din acelaşi act normativ.

Pe baza acestor indicii privitoare la săvârşirea infracţiunii şi la identitatea autorului, coroborate cu informaţia notorie (care poate fi eventual confirmată printr-o adresă a reprezentanţilor titularilor de drepturi) că autorii unor anumite categorii de opere nu încuviinţează niciodată această modalitate de utilizare, se poate solicita ulterior o autorizaţie de percheziţie domiciliară la a cărei efectuare se vor avea în vedere identificarea şi ridicarea sistemelor informatice.

După examinarea informaţiilor existente pe hard diskul calculatorului ridicat de la locuinţa autorului, în baza unei autorizaţii de percheziţie în sisteme informatice obţinută în conformitate cu procedura instituită prin art. 56 din Legea nr. 161/2003, se pot stabili cu exactitate operele pe care acesta le punea la dispoziţia publicului prin intermediul programului “peer to peer”, programul folosit, hub-ul la care s-au realizat conectarea şi intervalele de timp, precum şi date privind eventuala săvârşire a unor alte infracţiuni prevăzute de Legea nr. 8/1996. În acest sens, trebuie respectate reguli de tactică criminalistică, precum sigilarea bunului ridicat, pentru a nu permite accesarea acestuia anterior desigilării şi a evita apărări de această natură.

Verificarea sistemului informatic se realizează prin copierea tuturor informaţiilor existente pe hard disk, fără accesarea lor efectivă, fiind exclusă alterarea datelor şi existând în permanenţă posibilitatea unei noi verificări, în măsura în care există dubii cu privire la constatările iniţiale.

În ceea ce priveşte modalitatea efectivă de realizare a percheziţiei informatice în practică poate fi efectuată prin intermediul unei constatări tehnico- ştiinţifice întocmite de reprezentanţii O.R.D.A. sau numai de organele de urmărire penală, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală, la care face referire art. 56 alin. 4) din Legea nr. 161/2003.

Precizăm că toate aceste activităţi se desfăşoară într-un dosar penal cu avizul şi sub supravegherea procurorului”, se anunţă într-un comunicat semnat de comisar-şef de poliţie Ovidiu Tichindelean, şeful Serviciului de investigare a fraudelor.

Sursa: www. cotidianul.ro

Industria muzicală “forţată” să accepte pirateria?

Industria muzicală trebuie să se resemneze şi să accepte că oamenii preferă să copieze ilegal fişiere muzicale. Este concluzia unui studiu publicat luni de cotidianul britanic Financial Times despre ultimul album al trupei britanice Radiohead.

Când şi-au lansat, anul trecut, ultimul album, cei de la Radiohead au lăsat tot conţinutul pe site-ul oficial şi au invitat fanii să plătească suma pe care o cred ei de cuviinţă.

Potrivit unui studiu, în prima săptămână de la lansare, albumul a fost descărcat de pe site de 158 de mii de ori, în timp ce, în acelaşi interval de timp, au existat nu mai puţin de 2,3 milioane de descărcări ilegale de pe site-urile de tip torent şi ODC.

Concluziile autorilor studiului: descărcările ilegale sunt extrem de populare, nu vor dispărea prea curând şi, mai ales, succesul unui album nu depinde atât de protejarea drepturilor de autor, cât de calitatea muzicii.

Internetul: coşmarul industriei muzicale

Descărcările ilegale de muzică de pe internet sunt în creştere. Lunar, peste un miliard de fişiere muzicale-pirat sunt transferate, prin intermediul reţelelor de tip peer-to-peer.

Vânzările de compact discuri cu muzică au scăzut cu peste 23% între 2000 şi 2006, potrivit unui site specializat în statistici. Cel mai mare magazin online de muzică digitală, iTunes, a vândut peste două miliarde de cântece de la lansarea sa, în 2003.

Asociaţia Americană a Industriei Muzicii a reuşit să închidă programe de descărcare gratuită de muzică. Pirateria muzicală înfloreşte, însă, în afara Americii de Nord. Cel mai intens trafic ilegal de fişiere muzicale se înregistrează în estul Asiei, mai ales în China, în Rusia şi în câteva ţări ale Uniunii Europene.

Pirateria sufocă piaţa muzicii digitale

Aproximativ 99% din muzica digitală deţinută de români a fost procurată fraudulos de pe Internet.

Aproape 99% din muzica digitală deţinută de români este achiziţionată ilegal de pe internet, ne-a declarat directorul general al EMI Music Publishing România, Radu Clondescu. Astfel, veniturile provenite din comercializarea de muzică în format digital, ale caselor de discuri care activează pe piaţa autohtonă sunt mici.

• La nivel mondial, situaţia este puţin mai bună, respectiv 95% din muzica digitală fiind descărcată fraudulos, fără ca artiştii şi casele de discuri care o produc să aibă vreun profit.

Principala sursă: huburile

• În 2008, peste 40 de miliarde de fişiere muzicale au fost „împărţite“ ilegal pe internet, mai ales prin intermediul reţelelor P2P (peer-topeer) – popularele huburi, se arată în raportul Digital Music Report 2009, publicat de International Federation of the Phonographic Industry (IFPI).
• Numai industria muzicală din Marea Britanie a pierdut în 2008 circa 180 de milioane de lire sterline (257 de milioane de euro) din cauza pirateriei on-line.

„Oamenii trebuie forţaţi să cumpere şi nu să ia gratuit. Iar acest lucru nu se va întâmpla doar dacă îi rugăm să facă asta“, a declarat directorul general al IFPI, John Kennedy, subliniind necesitatea intensificării luptei împotriva pirateriei on-line.

Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, piaţa mondială de muzică digitală se ridică la 3,7 miliarde de dolari. Platformele digitale reprezintă deocamdată doar 20% din totalul pieţei de muzică. Cea mai mare piaţă pentru muzica digitală, cu o cotă de 50%, este SUA. Aici, anul trecut au fost descărcate de pe internet peste 1,1 miliarde de melodii.

EVOLUŢIE

• Magazine on-line de muzică şi în România

În România există puţine magazine on-line de unde poate fi descărcată legal muzică. Două dintre acestea sunt MusicMall şi Orange Music Store. Ultimul pune la dispoziţia clienţilor peste un milion de piese din toate timpurile şi genurile muzicale. Pentru a aproviziona magazinul digital cu muzică, operatorul a semnat contracte cu principalele case de discuri internaţionale – Universal, Sony BMG, Warner şi EMI. La Music Store, o melodie costă 1,6 euro plus TVA.

Celălalt magazin, MusicMall, găzduieşte peste 10.000 de melodii în format MP3, iar costul unei piese este de aproximativ un dolar. La nivel mondial, cel mai mare magazin on-line de muzică este iTunes Store, care aparţine companiei Apple.

Tinerii îşi pierd capacitatea de a se concentra din cauza internetului

Internetul şi site-urile de socializare infantilizează minţile oamenilor.

Tinerii pierd abilitatea de a se concentra din cauza internetului, potrivit unui nou studiu.

Cercetătorii spun că revoluţia digitală “reordonează” creierul copiilor şi adolescenţilor: aceştia devin capabili să desfăşoare mai multe acţiuni în acelaşi timp, însă nu se pot concentra asupra lor.

Studiul adăugă noi îngrijorări referitoare la faptul că internetul şi gadgeturile electronice nu schimbă doar comportamentul oamenilor, ci şi felul în care gândesc.

Profesorul David Nicholas de la University College din Londra a testat abilitatea a 100 de voluntari de a răspunde la o serie de întrebări în timp ce navighează pe net.

Rezultatele spun că tinerii cu vârste între 12 şi 18 ani nu caută prea mult pe internet informaţii înainte să ofere răspunsurilor voluntarilor mai în vârstă. În medie, ei au răspuns la o întrebare după ce s-au uitat la jumătate din numărul paginilor navigate de cei mai în vârstă. Tinerii care au crescut cu netul sunt mai buni şi la desfăşurarea mai multor acţiuni în acelaşi timp.

Cei mai tineri voluntari, născuţi după 1993, caută informaţii mai mult la prieteni decât la surse de încredere.

Noua gândire “asociativă” îi lasă pe majoritatea incapabili să desfăşoare discipline “liniare”, precum cititul unei cărţi şi scrisul mai îndelungat, întrucât creierelor lor au fost învăţate cu alte funcţii.

Neurologul Susan Greenfield, profesor la Universitatea Oxford, a declarat că internetul şi site-urile de socializare infantilizează minţile şi detaşează oamenii de realitate.

Furturi pe internet, comise de tineri între 20 şi 30 de ani

Câştigă sute de mii sau poate chiar milioane de euro printr-o sigură apăsare de tastă. Sunt infractorii români care au renunţat la tâlhării pe stradă, spargeri de case sau trafic de droguri şi s-au specializat în furturi pe internet.

Nu de puţine ori auzim de români care au şocat lumea pentru că au spart diferite coduri ale unor instituţii importante. Potrivit Oficiului de Combatere a Infracţiunilor Informatice, cei care comit fraude pe internet au cunoştinţe foarte bune în domeniul IT, cunosc limbi străine, în special engleza şi au vârste cuprinse înte 20 şi 30 de ani. Cea mai răspândită fraudă pe internet este pirateria. Milioane de melodii ale unor artişti cunoscuţi, filme care nici nu au apărut pe marile ecrane sau programe scumpe sunt descarcate de pe internet şi vândute la la jumătate din preţul normal.

Studiile arată că peste 70% din software-ul folosit la noi în ţară este piratat. Nu de puţine ori furturile pe net ale infractorilor români tronează pe primele pagini ale ziarelor din lume. Un caz celebru este Victor Faur din Arad, care în urmă cu un an a spart codurile de la NASA, Marina Americană şi Departamentul de Energie al Statelor Unite. Daunele estimate se ridică la aproape 2 milioane de euro. Anul acesta, tot un haker român a fost prins de autorităţi pentru că a furat mii de date bancare şi personale în Statele Unite ale Americii.

Românii nu fac cumpărături pe internet

Românii nu se înghesuie la cumpărături pe internet, nici nu postează anunţuri online şi nici nu partcipă la lictaţii în spaţiul virtual. Aceasta este concluzia unei studiu publicat de Eurostat şi preluat de presa germană.

Studiul a fost realizat în state membre ale Uniunii Europene şi au fost intervievate persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani. Potrivit studiului Eurostat, în România, mai puţin de 1% din populaţie îşi face cumpărăturile de pe net, în timp ce Germania este ţara cu cei mai mulţi cumpărători online, 20%.

La internet, apelează pentru diverse achiziţii şi 18% din olandezi, dar şi 17% dintre danezi. Media europeană a tranzacţiilor private online este de 9%.

Peste 80% din populaţia globală nu foloseşte Internetul

Fundaţia European Computer Driving Licence face apel către guverne să ia în considerare diviziunea digitală şi atenţionează că potrivit studiului Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii pe anul acesta, 83% din populaţia globală nu foloseşte Internetul.

Potrivit Fundaţiei ECDL (European Computer Driving Licence) Ziua Internaţională a Societăţii Informaţionale aduce în prim plan nevoia urgentă de a diminua divizarea digitală şi recunoaşte impactul profund pe care tehnologiile informaţionale şi de comunicare îl au asupra vieţii oamenilor.

Aproximativ opt milioane de oameni din întreaga lume au participat la programele ECDL/ ICDL şi totuşi divizarea digitală continuă să ameninţe ţările în dezvoltare şi stă în calea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Millennium ale Naţiunilor Unite. Indicatorul acestei situaţii dezarmante este faptul că 83% din populaţia globală nu foloseste Internetul (Nivelurile Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii in 2006 ).

“Tehnologia singură nu va putea să diminueze diviziunea digitală, oamenii din toată lumea trebuie să dobândească aptitudini de cultură digitală înainte de a putea profita de avantajele Societăţii Informaţionale”, a declarat CEO al Fundatiei ECDL, Damien O’Sullivan.

Programul ECDL (European Computer Driving Licence) se bucură de recunoaştere internaţională în 148 de ţări şi este singurul program de certificare a cunoştinţelor de utilizare a computerului adoptat şi recunoscut simultan de Consiliul Europei, UNESCO şi PNUD. În afara Europei, certificarea este cunoscută sub numele ICDL (International Computer Driving Licence).

Pirate Bay – prietenul pirateriei

Deşi doi dintre operatorii Pirate Bay au fost arestaţi, site-ul a devenit funcţional în doar câteva zile

Industria filmului este într-un adevărat război cu Pirate Bay

Pirate Bay, cel mai cunoscut site de tracking pentru torrenţi, a „aniversat” în week-end cel de-al doilea an în care a fost în mod frecvent “vizitat” de către poliţia suedeză. Pe 31 mai 2006, intra în vigoare legea prin care poliţia putea confisca serverele site-urilor de tracking şi în scurt timp doi dintre operatorii Pirate Bay au fost arestaţi. Tragedia nu a durat foarte mult pentru site, cei doi au fost eliberaţi, iar în câteva zile Pirate Bay era din nou accesibil. Procesul intentat site-ului de tracking este încă în desfăşurare iar operatorii acestuia se bucură de o susţinere din ce în ce mai mare la nivelul opiniei publice.

Din momentul raidurilor împotriva Pirate Bay, ceea ce era previzibil s-a întâmplat: popularitatea site-ului a explodat. Potrivit operatorilor, numărul torrenţilor puşi în comun de către utilizatori a ajuns de la 2,5 la 12 milioane, iar numărul utilizatorilor înregistraţi a crescut de la 1 la 2,7 milioane. „Este absolut incredibil să constaţi de câtă susţinere ne bucurăm în cadrul comunităţilor de utilizatori. Chiar şi în cele mai grele momente ale noastre am fost susţinuţi”, au afirmat administratorii site-ului într-o postare pe homepage-ul Pirate Bay.

Torrent Freak a declarat 31 mai: „Happy Pirates independence day“

Reacţia generală la nivelul utilizatorilor a fost una de susţinere a celor care operează Pirate Bay. O demonstrează din plin comentariile pe blogul Pirate Bay, numit Digg, unde utilizatorii şi-au exprimat sprijinul pentru decizia administratorilor de a menţine site-ul online şi operaţional. Mai mult, blogul TorrentFreak, „autoritatea supremă” în materie de torrenţi şi tot ce mai e nou în zona download-ului mai mult sau mai puţin legal, a declarat aniversarea celor de la Pirate Bay ca fiind „Happy Pirates independence day”.

Mulţi consideră că poliţia suedeză a acţionat inacceptabil în momentul în care au confiscat serverele Pirate Bay şi că principalul motiv pentru care procesul este tărăgănat este faptul că nu au fost găsite destule probe pentru a-i incrimina pe cei care conduc Pirate Bay.

Industria divertismentului vrea cu orice preţ închiderea Pirate Bay

Evident, nu toată lumea este în favoarea Pirate Bay. Industria filmului este încă de acum câţiva ani în război cu site-urile de tracking pentru torrenţi, în general, şi cu Pirate Bay, în special, iar dorinţa cea mai mare a realizatorilor de filme este închiderea definitivă a Pirate Bay. Federaţia Internaţională din Industria Fonografică este unul dintre cei mai hotărâţi opozanţi. Aceasta a dat în judecată anul trecut „piraţii”, cerând despăgubiri de 2,5 milioane de dolari pentru violarea drepturilor de autor în cazul unor filme, jocuri pentru computer şi muzică. Asociaţia Producătorilor de Film din America a acţionat de asemenea în judecată site-ul cerând despăgubiri de nu mai puţin de 15,4 milioane de dolari pentru aceleaşi acuzaţii de încălcare a drepturilor de autor.

Pirate Bay se pare că nu ia în serios ameninţările marilor asociaţii din industria divertismentului, dar întrebarea care se pune este pentru cât timp vor reuşi să menţină online acest adevărat „rai al download-ului de conţinut ilegal”. La ora actuală situaţia pare să fie favorabilă Pirate Bay. Dacă în 2006 asociaţiile din industria divertismentului au considerat raidurile poliţiei o victorie majoră în faţa „piraţilor”, succesiunea evenimentelor a demonstrat că bucuria a fost prematură.

Chiar dacă Pirate Bay ar urma să fie închis, acesta va supravieţui prin intermediul altor site-uri de tracking pentru torrenţi pe care utilizatorii de internet din întreaga lume le folosesc. De fapt, reacţia utilizatorilor de torrenţi a demonstrat în mod clar ineficienţa unor decizii precum închiderea site-urilor de tracking, ca Pirate Bay. Un lucru este cert, internauţilor le plac torrenţii şi vor continua să-i folosească, cu sau fără Pirate Bay.